"Clipele de suferinta pe care la traim, intocmai ca si cele de placere – daca ne este dat a le trai – le traim ca timp absolut, iesit din vremelnicie. Ei, ce-s sase ore pe cruce, trec!
Trec repede in temporalitate, dar nu trec deloc ca durata, imobilizeaza timpul. Da, trec pentru spectator ori comentator, dar pentru cel care nu le numara, ci le parcurge, care nu numai le parcurge, dar le si traieste, adica le umple nefinitul sir cu infinitele discontinuitati ale durerii pulverizate in miliarde de miliardimi de secunda, ..., nu sunt sase ore, adica de sase ori trei mii sase sute de oscilatii ale pendulului, ci sase ore de vesnicie.
"
(N. Steinhardt)
